Hai să vorbim puţin despre Cer!


Când Domnul Isus Cristos vorbeşte despre Cer, El nu se referă ca la ceva îndepărtat, sau nesigur. Deşi de nevăzut deocamdată cu ochii noştri, pentru Fiul lui Dumnezeu, Cerul este un loc real, un loc unde sunt frumuseţi extraordinare. De acolo Mântuitorul lumii s-a pogărât la noi, unde S-a întors după ce a murit, a înviat şi s-a înălţat. Spune Scriptura, că Cerul este locul unde se află tronul Tatălui ceresc, este locul în care Dumnezeu şi sfinţii Săi îngeri îşi au reşedinţa, unde se manifestă în mod direct şi plenar prezenţa lui Dumnezeu.

Este un loc de totală fericire. Este un loc pe care l-am pierdut prin păcatul lui Adam şi al nostru; este acolo unde merg cei credincioşi când mor în lumea aceasta; acolo unde îl vom întâlni pe Domnul; unde îl vom sluji pe cel Prea Înalt şi unde vom domni împreună cu Dumnezeu în vecii vecilor.

Poate spui: „Ăăă, cine mai are timp să se gândească la Cer când sunt atâtea de făcut aici pe pământ?” sau zici „Ştii ceva? Nu prea am chef să mă gândesc la Cer când pentru a ajunge acolo trebuie să trec prin moarte!” Dar, apostolul Pavel îşi ridică glasul împotriva acestui mod de a gândi şi zice în Filipeni 1:21 că pentru cei credincioşi „…a muri este un câştig!” „Pavele eşti nebun! Cum să fie un câştig să mor? Cum să fie un câştig să mă despart de cei dragi? Cum să fie un câştig să fiu pus într-un sicriu şi să arunce pământ peste mine? Să mă mănânce viermii…?” În versetul 23, apostolul explică – iată aceste cuvinte: „Aş dori să mă mut şi să fiu împreună cu Cristos pentru că ar fi cu mult mai bine.” Observi? Zice Pavel: „Aş dori să mă mut” – pentru că cel credincios nu moare, ci se mută. E vorba de o mutare de aici de pe pământ în Cer, o mutare pentru a fi „împreună cu Cristos”, o mutare într-un loc unde e cu mult mai bine. Preaiubiţilor mă rog ca să se întâmple ceva măreţ în noi toţi şi să ne dorim Cerul, să ne dorim să fim împreună cu Cristos pentru că acolo este cu mult mai bine.
Când moare cineva drag, da, să-l plângem pentru că o vreme ne va lipsi, dar să nu privim cu groază la cel din sicriu, ci să privim la bucuria celui care se mută în Cer ca să fie împreună cu Cristos acolo unde este cu mult mai bine. Totodată să privim la bucuria lui Dumnezeu, când un fiu sau o fiică Îi vine acasă. „A muri este un câştig!”
În mod sigur te-ai întrebat: „Cum vei arăta în Cer?” Cuvântul lui Dumnezeu ne dă câteva indicii. Spune Scriptura în Filipeni 3:21 că „El va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale.” Adică în Cer vom primi trupuri de slavă, trupuri la fel ca cel al lui Cristos cel înviat. Asta înseamnă că în Cer gata cu durerile de cap, de spate sau de picioare, gata cu orice boală, gata cu chelia, gata cu burta, gata cu ridurile. În Cer vom fi persoane perfecte! Ooo, nu! Nu e uşor să-ţi imaginezi cum vei arăta. Citim în 1Ioan 3.2 că „ce vom fi nu s-a arătat încă”, dar afirmă imediat apostolul Ioan ceva absolut formidabil „atunci când se va arăta El vom fi ca El”. Uau! Asta ar trebui să ne bucure nespus! Vom fi ca EL! Vom fi ca El! Vom fi ca El!
Ei dar, în Cer nu doar că vom fi persoane perfecte, dar vom avea şi relaţii perfecte. Cerul este un loc comuniunii, un loc unde vom trăi împreună, Biblia numeşte în mod simbolic acest teritoriu Noul Ierusalim. Părtăşia, prietenia noastră de acolo este descrisă de Scriptura şi prin expresia „nunta Mielului”, adică în Cer va fi o atmosferă de bună dispoziţie între noi, de perfectă înţelegere, de sărbătoare. Acolo, sfinţii din toate timpurile vor avea relaţii perfecte. Unitatea, armonia şi buna înţelegere de acolo sunt descrise de Biblie prin ceea ce proorocul Isaia spunea: „lupul şi mielul vor paşte împreună…”(Isaia 65:25). Adică nu vor mai fi conflicte, certuri, ranchiuni. Slavă Domnului!
Aşa cum ucenicii pe Muntele Schimbării la Faţă i-au recunoscut pe Moise şi pe Ilie fără să-i fi văzut vreodată, la fel în Cer toţi ne vom cunoaşte, chiar dacă nu ne-am văzut niciodată aici pe pământ. Cum ucenicii i-au cunoscut şi s-au simţit bine împreună cu Moise şi Ilie, la fel şi noi îl vom cunoaşte de pildă pe Daniel şi-l vom întreba cum a fost în groapa cu lei? Îl vom recunoaşte pe Petru şi-l vom întreba cum a fost când a mers pe apă? Îl vom recunoaşte pe Pavel, pe martirii din primul secol, pe Luther etc. Dar mai ales Îl vom vedea şi ne vom bucura în compania Domnului. El Domnul este elementul central în Cer. Cerul nu valorează doi bani fără Domnul nostru drag acolo! Cerul este doar decorul. Domnul este centrul focal, iar pentru că al Domnului este Cerul şi pentru că e un loc pregătit de Dumnezeu, de aceea acolo e maximă bucurie. Spune David în Psalmul 16.11: „Înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse şi defătări veşnice…” Mărire Domului!
Însuşi Domnul vorbeşte în Isaia 65:17,18 şi ascultaţi bine ce zice: „Iată Eu fac Ceruri noi şi un pământ nou, aşa că nimeni nu-şi va aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte, ci vă veţi bucura şi vă veţi veseli, pe veci, pentru cele ce voi face.” Ştiţi ce înseamnă asta? Înseamnă ceva extraordinar, înseamnă că pur şi simplu, gândurile şi amintirile care ar putea să-ţi aducă tristeţe vor fi şterse din mintea ta. Strălucirea din Cer, slava lui Dumnezeu te vor face să uiţi orice resentiment, orice părere de rău, orice păcat de pe pământ şi te vei bucura şi te vei veseli pe veci. Glorie Domnului!
Cum va fi în Cer? E scris în 1Corinteni 2:9 că „lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc”. Adică nici nu vă puteţi imagina ce a pregătit Dumnezeu. Da! Da! Da! Nu vă miraţi, Dumnezeu cu mâna Lui pregăteşte Cerul pentru sosirea noastră acolo. Asta spune şi Mântuitorul iubit în Ioan 14.1-3: „Să nu vi se tulbure inima (dar Doamne, avem necazuri şi e greu şi uneori doare rău…) aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi.”
Nu-i uşor de spus cum va fi în Cer. Cert este că Cerul este un loc perfect. Perfect în frumuseţe, perfect în bucurie, perfect în calitatea celor ce îl populează şi în relaţiile dintre ei.
Perfecţiunea cerească este garantată de prezenţa lui Dumnezeu acolo. Dar pentru că perfecţiunea cerească nu are corespondent aici pe pământ pentru că acolo sunt realităţi care nu încap nicicum în mintea noastră strâmtă şi păcătoasă, Scriptura ne spune mai uşor cum nu va fi în Cer.
De pildă Apocalipsa capitolele 21 şi 22, descrie Cerul prin negaţii. Ascultaţi vă rog: „El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tînguire, nici ţipăt, nici durere, pentrucă lucrurile dintîi au trecut. În cetate n`am văzut niciun Templu; pentrucă Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca şi Mielul, sînt Templul ei. Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.“(Apocalipsa 21.4,22,25,27); „Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului vor fi în ea. Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentrucă Domnul Dumnezeu îi va lumina. Şi vor împărăţi în vecii vecilor.” (Apocalipsa 22 3a, 5)
Viaţa asta într-o zi se va sfârşi. Eşti gata pentru Cer? Dacă cerul este adevărata ta casă, te simţi străin şi călător aici pe pământ. Îţi vei investi viaţa, ca să ajungi acolo, că să câştigi şi pe alţii pentru Cer.Te rog să-mi dai voie să te întreb: de când nu te-ai mai gândit la Cer şi la cum va fi acolo? Spune Biblia, Coloseni 3.2: „Gândiţi-vă la lucrurile de sus!” Faci asta măcar din când în când? Satana vrea să-ţi umple mintea cu lucrurile de jos dar tu fă-ţi timp şi gândeşte-te şi nu doar să te gândeşti, ci delectează-te, visează la Cer, la întâlnirea cu Domnul şi la când vei fi ca El. Uită-te ce minunată este creaţia lui Dumnezeu: albastrul cerului, fragilitatea fulgului de nea, zborul unei rândunici, strălucirea stelelor, parfumul unui cireş înflorit. Opreşte-te şi zi: „Doamne, dacă aici pe pământ e atâta frumuseţe, oare cum va fi în Cer? Oare ce surprize ai pentru noi în Cer?”
O fetiţă văzând frumuseţea cerului înstelat i-a spus mamei sale: „Mamă, dacă cerul este atât de frumos pe dos, ce frumos trebuie să fie pe faţă.”
Domnul Isus Cristos a spus: „Mă duc să vă pregătesc un loc…” Legat de acest cuvânt al Mântuitorului, domnul Richard Wurmbrand a spus aşa: “Dacă Dumnezeu a creat în şapte zile o lume atât de frumoasă, vă imaginaţi cât de glorioasă e lumea aceea la care El meştereşte de peste 2000 de ani!”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu